Cum a taiat ghiseul electronic coada birocratiei

Urmatoarea poveste poate parea fictiune pura intr-o tara civilizata, insa din pacate oricine stie ca la noi cand este vorba de plata impozitelor la ghiseu, intamplarile nefericite sunt la ordinea zilei. M-am dus asadar la sediul Finantelor Cluj pentru a-mi depune declaratiile anuale si a plati impozitul pe venit al firmei mele, Comanda Caricaturi.

Din experienta anilor anteriori, am stiut ca este indicat sa fiu acolo cat mai de dimineata, riscand altfel o asteptare de ore intregi. Cum spune si zicala romaneasca “de ce ti-e frica nu scapi”, cu toate ca am fost destul de matinal, in momentul in care am intrat in sala am vazut o mare de oameni, care formase deja cozi interminabile la ghiseele deschise. Iarasi, pentru a nu repeta o greseala din anii trecuti, prima data m-am informat de la alt ghiseu unde ar trebui sa stau (si da, era coada si acolo), iar apoi m-am indreptat in directia indicata. Erau 2 ghisee unde ma puteam aseza, iar coada formata in spatele fiecaruia era imensa. M-am pus deci la rand, asteptand rabdator trecerea timpului, ascultand explicatiile date celor de dinaintea mea, numultumirile acestora (justificate sau nu) etc. Dupa un timp constat ca treaba mergea mult mai bine la celalalt ghiseu, iar la cel la care stateam eu timpul statea pe loc, mai exact alt contribuabil pusese monopol pe functionara de aproape jumatate de ora. Am facut rapid niste calcule si am trecut la cealalta coada, vizibil diminuata. Totul parea sa functioneze conform planului, avansand rapid spre obiectivul final, cand femeia din spatele ghiseului este chemata de o colega, iar activitatea se suspenda. In timpul acesta, dincolo, la primul meu loc de asteptare, oamenii isi rezolvau problema in cateva minute si plecau in treaba lor. Evident, acum era prea tarziu sa ma mai intorc, in ambele parti asezandu-se oameni nou-veniti la rand. Am stat deci si am vazut cum si persoanei care fusese inaintea mea i-a venit randul, iar apoi s-a indepartat grabita din sala…

Eu am mai avut de asteptat destul de mult, insa asta nu a fost tot! Fix la domnul din fata mea a aparut alta problema: functionara spunea ca a aparut o eroare in sistem si ca anumite plati nu pot fi procesate etc. Am sperat in zadar ca totul se va rezolva in cateva minute, iar cand a sosit randul meu, cu toate ca femeia a mai incercat de cateva ori, problema nu a fost remediata, iar eu mi-am primit partial fisele de plata, fiind nevoie sa mai fac un drum in alta zi, pentru ca nu ajungeau 3 ore si jumatate jertfite pe altarul birocratiei.

Daca asta poate fi o consolare, nu numai noi, “plebea”, ne confruntam cu astfel de situatii, se pare ca mai nou, pana si ministrii au probleme similare: http://www.dcnews.ro/un-ministru-critica-anaf-servicii-mizerabile-i-primitive_439923.html

Totusi, daca cele de mai sus vi se par ca nu ar corespunde realitatii, puteti sa nu apelati la serviciile oferite de ghiseul electronic, pe care le puteti accesa la https://www.ghiseul.ro/ghiseul/public

Serviciile ghiseului electronic sunt disponibile in urmatoarele localitati: https://www.ghiseul.ro/ghiseul/public/institutii si chiar si in urmatoarele centre comerciale.

Cateva din avantajele evidente ale ghiseului electronic:

Taxele se pot plati usor, rapid si in siguranta, in locatii speciale deschise zilnic sau online 24/7!
Plata taxelor cu cardul online pe ghiseul.ro dureaza mai putin de 5 minute!
Comision zero pentru platile efectuate cu cardul la POS sau online!

La care se mai poate adauga faptul ca nu va trebui sa suportati toanele unei functionare trecute bine de prima tinerete, care are impresia ca face o favoare tuturor amaratilor ce asteapta ore intregi in picioare, evitati plimbatul inutil dintr-o parte in alta doar pentru ca unii angajati ai statului habar nu au pe ce lume se afla si care le sunt datoriile postului, evitati nervii si stresul creat de asemenea situatii, drumul intr-o zi ploioasa, inghesuiala si mirosurile specifice celor certati cu igiena etc.

Majoritatea firmelor private au implementat de ani buni plata online, fie prin sms, card sau transfer, era si timpul ca aceste servicii sa fie implementate si pentru plata impozitelor si a taxelor, iar ceea ce este acum la inceput, va fi la ordinea zilei peste cativa ani, pentru ca progresul firesc nu poate fi oprit.

Ai un copil sssssuperssstar?

Pentru cei care au copii, nu pisici, ca in cazul meu :P , descoperirea aptitudinilor acestora si dezvoltarea lor, ar trebui sa fie pe lista de prioritati. Cine stie, poate micutul tau ar putea fi urmatorul geniu care descopera formula calatoriei interstelare, un fotbalist adorat de intreaga lume, ce joaca la marile cluburi, sau poate un actor ale carui filme strang milioane de fani. Pentru ultima varianta trebuie stiut ca abilitatile actoricesti pot fi observate inca de la o varsta frageda, iar apoi pot fi slefuite in aceasta directie, daca cel mic are potential.

O modalitate buna de a testa aceasta posibilitate si de a canaliza intr-un mod contructiv energia celui mic este campania Cris-Tim, stiti, cea cu fetita si salamul sasesc:

Cerintele sunt urmatoarele: “Copilul tău poate fi vedetă în noua campanie Cris-Tim. Dacă are între 3 și 7 ani, înscrie-l în concurs în perioada 17 martie – 13 aprilie!
În fiecare săptămână, publicul şi un juriu format din patru membri vor alege câte doi caştigători. La finalul concursului, cei mai talentaţi 8 copii vor fi selectaţi să joace în noua reclamă Salam Sasesc.”

Orice copil poate fi vedeta, poate chiar al tau, nu vei afla niciodata daca nu veti incerca, iar ocazia aceasta este la fel de buna ca oricare alta. Pe langa tine si cel mic se va bucura sa poata incerca, mai ales ca cerintele sunt destul de simple. Nu sunt de acord cu cei care isi forteaza copilul sa imbratiseze de mic o anumita directie de dezvoltare, impunandu-i un program sever ca in cazul gimnasticii de exemplu, insa a juca intr-o reclama Cris-Tim e cu totul si cu totul altceva. In primul rand ii va stimula creativitatea, expresivitatea si, indiferent de rezultat, va fi o experienta de viata utila.

Multi dintre actorii pe care ii admiram astazi au inceput cu reclame la diferite produse, iar acele aparitii le-au propulsat vertiginos cariera. De exemplu Dakota Fanning:

Mi-as fi dorit ca si in vremea copilariei mele sa fi existat initiative de acest fel, mai ales ca imi placea sa joc tot felul de roluri, intruchipand personajele preferate din carti si filme alaturi de prietenii mei, care aveau preocupari similare. Nu vom stii niciodata daca unul din noi ar fi putut fi urmatorul James Bond pe marile ecrane :(
Asa ca cine stie, o cariera mare poate incepe cu un pas mic si un salam sasesc :P

Tu faci stirea sau stirea te face pe tine? Despre stirile online

Mi-am adus aminte de un afis al campaniei MindBomb de in urma cu vreo 10 ani, care tragea un semnal de alarma asupra calitatii stirilor prezentate, care se intreceau in a arata telespectatorului un spectacol de kitch combinat cu violuri, crime cu toporul etc.

01_StireaTopor

Dupa atatia ani gustul publicului s-a schimbat ce-i drept, insa in rau, la fiecare pas gasind un veritabil “gore fest” sau “stiri” mondene, despre divorturi, sex, bani si combinatii intre acestea. Ca un absolvent de Jurnalism care a si lucrat in domeniu o perioada, pot spune ca inteleg tendinta aceasta a mass-mediei, care pur si simplu livreaza un produs care este profitabil. Asta nu inseamna ca aceasta practica este si morala, insa cu siguranta nu putem reglementa sau ingradi gusturile oamenilor. Putem insa sa ne orientam spre “pajisti mai verzi”, care nu sunt patate de sangele uncheasului ucis cu drujba ori scandalurile sexuale ale unor personaje cu IQ subunitar. Asadar rar pot spune ca gasesc cateva ore din programul unei televiziuni care sa poate fi “digerabile”, iar de ani buni principala mea sursa de informare o reprezinta mediul online. De altfel, acesta este si viitorul, multe publicatii portandu-se integral “pe net”, in timp ce restul acorda o atentie deosebita paginilor proprii.

Pentru mine unul din marile avantaje ale stirilor citite online este acela ca pot verifica chiar in acelasi moment sursa sau pot cauta mai multe detalii daca sunt interesat de subiect. Importanta este si interactiunea dintre cititori, nascuta din faptul ca fiecare poate comenta pe baza subiectului, fie pro sau contra, aduce adaugiri, trimite link-uri catre situatii similare etc. Exista numeroase portaluri si publicatii online de unde ne putem lua stirile, iar unul dintre acestea este si Mondonews unde pot sa citesc stiri din domeniul It/stiinta, preferatele mele.

Un exemplu bun ar fi stirea asta, care prezinta previziunile despre viitor ale unui autor preferat de-al meu, Stephen Hawking. Asta este un subiect care m-a fascinat de mic copil, cand faceam cunostiinta cu literatura SF prin intermediul cartilor lui Asimov. Ei bine, SF-ul de acum cateva decenii poate fi viitorul de maine, cu care vom fi contemporani.

Imaginati-va ca am trai intr-o lume in care publicul consumator al acestor stiri s-ar contrazice in privinta modalitatilor de realizare a colonizarii altor planete si de descoperirea adevaratelor stele, nu cele de la tv, fiecare aducand argumente stiitifice in acest sens, iar apetitul pentru noile descoperiri ale stiintei (care sunt uimitoare si au loc zi de zi!) ar inlocui curiozitatea in privinta vietii amoroase a unui oarecare Bianca si a triunghiului amoros dintre aceasta si fotbalisti/prezentatori tv ale caror prime calitati cu siguranta nu sunt cele intelectuale… Nu-i asa ca ar fi o lume mai buna?

Despre mass-media, slugi si stapani (1) USL, Antena 3

Dupa cum spuneam cu alta ocazie, am ajuns in Cluj-Napoca pentru prima data in 2003, cand m-am inscris si la actualul FSPAC, fostul STPOL, in cadrul sectiei de Jurnalism. Imi placea mult sa scriu, imi place si acum, insa nu stiam ca daca doresc sa-mi dezvolt acest abilitati, nu facusem tocmai alegerea potrivita, dupa cum arata doar un episod povestit de mine: http://de-toate.info/?p=34

Am reusit prin anul 3 de facultate sa “imi vad visul cu ochii”, anume sa lucrez in presa “adevarata”, sa vad articole (unele chiar de prima pagina) publicate sub semnatura mea, asta dupa ce in anul precedent scrisesem la Carusel, o revista studenteasca cu adevarat independenta, aparuta datorita eforturilor si dedicatiei altor studenti care s-au remarcat apoi in profesia aceasta, cum ar fi Camelia Jula. Farmecul a durat putin, iar cu toate ca nu as putea fi considerat naiv, nu ma asteptam sa descopar sistemul cu adevarat jegos care opereaza in spatele unei bune parti a mediei. Povestea trustului “Gazeta”, a lui Liviu Man, Aurel Muresan, Memoranda Onac (actualmente Solomon) si a altora, cu alta ocazie, pentru ca sunt destul de multe de zis…

Fastforward in viitor, cand in 2012, propaganda online pro-USL atinsese cota maxima. Ma trezeam racolat in grupuri de Facebook care il laudau pe Victor Viorel sau pe amicul sau coleric Crin, strutocamila socialist-liberala sau atacau PDL-ul si pe Traian Basescu. Evident nu era dorinta mea sa ajung in asemenea companie, insa imediat ce paraseam un grup, eram invitat imediat in alte 10, iar din pacate Facebook nu are optiunea de a te intreba daca vrei sa nu sa te alaturi. Am inceput deci sa le postez materiale educative, de genul:

Continue reading

La multi ani!

La multi ani si un an nou mai bun pentru toata lumea, din toate punctele de vedere!

axNWb0b_700b

Primul post pe 2014 este unul scurt, menit sa-mi reaminteasca sa ma ocup mai mult de site-urile si blog-urile aflate sub aripa proprie:

www.comanda-caricaturi.ro
www.comanda-portrete.ro
www.blog.comanda-caricaturi.ro
www.starcraftgeneralul.info
www.unicornulroz.info
www.paintings-drawings.info
www.bancprost.info
www.de-toate.info

Pana una alta, Inorogul Roz si Invizibil va recomanda sa nu mai hraniti popii si sa participati la actiuni de genul “Spitale, nu catedrale!”

http://unicornulroz.info/2014/01/02/spitale-nu-catedrale/#.UsVOsvQW2Hk

Turbo cu viteza luminii

Era o noapte obisnuita pentru Gica, paznic de noapte la un depozit de electrocasnice care in acea clipa era plin cu masini de spalat ce urmau sa fie livrate cumparatorilor si lanturilor de magazine ce le comercializau.

De ani buni de zile de cand lucra acolo, Gica nu avusese vreodata un incident, asa ca o mare parte a timpului o petrecea urmarind filme sau pur si simplu dormind, ultima varianta fiind cea preferata si acum. Un zgomot puternic l-a facut sa tresara instant si inca buimac sa se indrepte nelinistit spre sursa acestuia. “Sa vezi ca acum s-a gasit careva sa dea spargerea aici!”, se gandi in timp ce inainta strangand in mana tot mai puternic arma neletala din dotare. Un raft pe care erau depozitate mai multe cutii cazuse, era indoit si se sprijinea de o grinda mai mare, iar praful starnit se ridicase in aer.

Dupa cateva rafturi ajunse la locul de provenienta a sunetului si inlemni de frica. Arma ii scapa pe podea, iar tremuratul ii cuprinse tot corpul. In fata se aflau 3 fiinte umanoide, care ii pareau cumva cunoscute si ii inspirau o teama profunda. Un neuron realiza conexiunea, iar toate filmele vizionate in timpul serviciului s-au dovedit in sfarsit utile:

alien

- Extraterestrii… apuca Gica sa ingaime, privind hipnotizat catre cele 3 entitati.

- Aveti dreptate stimate domn, vorbi pe un voce robotica unul dintre “aliens”. Va asiguram ca nu va dorim raul, insa suntem intr-o situatie disperata si avem nevoie de ajutor. Ne puteti intelege? Functioneaza translatorul nostru?

Gica se uita in continuare la ei, incapabil sa spuna ceva, insa incuviinta usor din cap.

- Perfect! Reprezentam o civilizatie a pacii, aflata la marginea galaxiei si ne aflam intr-un conflict cu o rasa superioara tehnologic care ameninta planeta noastra. Avem nevoie de aceasta inovatie tehnica a pamantenilor pentru a ne upgrada navele si a ne salva de la o distrugere sigura. Zeci de miliarde de vieti depind de asta! Senzorii nostri au detectat acest obiect ca fiind exact ce avem nevoie, spuse fiinta si arata spre unul din ambalajele de pe un raft.

- De noua masina de spalat Innex? intreba timid Gica.

- Da! Am detectat ca este dotata cu o tehnologie superioara, care ne va permite sa economisim mult timp. Avem de gand sa adaptam sistemul computerului de bord al navelor noastre, iar astfel sa obtinem un avantaj tactic in fata inamicului. Ce ne poti spune despre caracteristica asta?

features_slide_2

- Aaaa, a! E cumva ceea ce noi numim tehnologia de programare Turbo care asigura printr-o singura apasare si in doar 2 secunde pornirea masinii si inceperea rapida a ciclului de spalare
Bumbac și Sintetice?

- Exact! O inovatie remarcabila! Civilizatia noastra pretuieste foarte mult timpul, orice minut conteaza!

- Da, da, asa zice si nevasta-mea! sari Gica, fericit ca are lucruri in comun cu “vizitatorii”. Si pentru noi timpul este foarte important, mai ales in ziua de azi cand avem atatea de facut. Puteti afla mai multe la www.indesit.ro si pe… Facebook, adica chestia asta de aici pe care o folosim noi pe Pamant www.facebook.com/IndesitRomania

- Time management-ul este important atat in spatiu cat si pe planeta! Aveti cu adevarat o civilizatie remarcabila, in ciuda celorlalte probleme pe care le-am observat! Vom implementa asimilarea tehnologiei numaidecat. Avem nevoie doar sa ne explicati operatiunile de baza, noi vom replica unul din modelele existente aici la bordul navei noastre si vom pleca.

Dupa doar cateva minute, fiintele extraterestre, care nu mai folosisera niciodata o masina de spalat, cel putin nu una asemanatoare, au inteles tot ce era de stiut despre aceasta minunata inventie a oamenilor, atat de simplu de folosit era Innex. Gica le-am mai mentionat si faptul ca masina Innex include si 3 cicluri rapide: 9 minute pentru reimprospatare, fiind cel mai rapid ciclu de pe piata, 30 de minute sau 1 ora; Innex beneficiaza de 3 optiuni anti-pete pentru indepartarea eficienta a acestora, indiferent de tipul lor, 4 cicluri sport, inclusiv unul pentru pantofii sport si un ciclu anti-miros care elimina rapid mirosurile persistente din haine. Asta pentru ca, s-a gandit el, o lenjerie curata este esentiala intr-un zbor interplanetar :)

- Draga pamantean, vom ridica statui in numele tau, iar sute de generatii vor canta imnuri in onoarea ta! Pentru tot ajutorul oferit, ce putem sa iti oferim in schimb?

La momentul respectiv, singurul lucru care a putut trece prin mintea paznicului binevoitor fu promisiunea pe care o facuse nevestei ca va face ordine in apartament si va arunca toate vechiturile pe care le scosese de prin balcon, camara, dulapuri si sertare. Cum nevasta era plecata la maica-sa de cateva zile (insa urma sa se intoarca in acea dimineata), Gica nu se grabise cu ordonatul si pana la urma uitase cu totul. Stia ca era o prostie, insa ii ruga pe cei 3 sa ii rezolve mica problema domestica la plecare.

Totul se facu negru iar pe fundal se auzea alarma de la telefonul mobil, setata “strategic” cu 15 minute inainte de deschiderea depozitului dimineata. Gica se trezi transpirat, uitandu-se in jurul sau. Totul era neschimbat, raftul cazut era intact si la locul sau, nici urma de vizitatorii extraterestri sau de trecerea lor. Gica schita un zambet, gandindu-se cat de improbabil era scenariul pe care il visase. Cumva totusi in sinea sa si-ar fi dorit sa fie adevarat, iar el sa fi contribuit cu adevarat la un razboi spatial si sa fie eroul a miliarde de fiinte, nu un amarat de paznic platit cu un salariu jalnic de care nimeni nu isi va aminti vreodata. Acelasi telefon care i-a dat trezirea suna iarasi, iar dupa ce apasa tasta speaker-ului, vocea inconfundabila a sotiei sale se auzi turuind:

- Ei, nu ma asteptam! Nu doar ca ai facut curat, dar ai facut-o si mai bine ca mine! Si imi place la nebunie tabloul asta 3d cu planetele pe care l-ai pus in living…

Acestea fiind zise, la inceperea unei noi zile de lucru, niciunul din angajatii depozitului nu si-a putut explica de ce Gica radia de fericire si imbratisa noua masina de spalat Innex :P

XWA-XWE_WASHINGMACHINE_OPD_L

O fapta buna in ziua de azi

Pe 28 noiembrie cateva tari, in principal SUA si Canada, sarbatoresc “Thanksgiving” sau “Ziua Recunostintei”. Ca orice alta sarbatoare majora a anului, este in principal un prilej de a petrece timp cu cei dragi si de a face o fapta buna, dupa cum ne arata si Campofrio prin campania Donator de Viitor impreuna cu Worldvision Romania.

Pe scurt, prin initiativa sa, #campofriofacebine isi propune sa doneze cel putin 8000 de sandvisuri catre copii defavorizati, care mananca in unele cazuri doar o data pe zi, iar si atunci cartofi, paine si/sau fasole in cel mai bun caz. O gustare ca aceasta ar fi o adevarata bucurie pentru ei si un lucru atat de simplu de pus in practica pentru noi, pe langa o multime de alte lucruri prin care am putea face bine cu un efort mic.

Nu sunt de acord insa cu faptul ca avem nevoie de ocazii speciale pentru a face un gest ca cel de mai sus, sau de speranta ca prin faptele bune ne asiguram un loc in paradis ori ne marim karma pozitiva. Orice zi este o ocazie pentru a face ceva bun, care ar trebui facut pentru ca prin cooperare si intrajutorare a progresat civilizatia umana de-a lungul timpului, pentru ca unele lucruri sunt foarte usor de facut pentru noi si ar avea o insemnatate enorma pentru altii, pentru ca daca cumva am fi intr-o situatia defavorizata ne-am bucura de un sandvis ca cel daruit de Campofrio la fel ca de un Iphone de ultima generatie primit cadou…

Ce ar putea fi o fapta buna in ziua de azi, insa si mai important, una usor de pus in practica intr-o lume a vitezei, unde lipsa de timp si pragmatismul par a castiga din ce in ce mai mult teren? Mi-am propus sa enumar cateva lucruri care pe langa ca sunt si foarte facile in majoritatea cazurilor, il ajuta si pe cel care “daruieste”, fiind convins ca pentru multi argumentele de mai sus nu sunt de ajuns, atata timp cat nu exista un beneficiu personal, fie el cat de mic:

- daca te decizi sa faci o fapta buna, foloseste si restul zilelor din an, macar cateva din ele, nu doar sarbatorile. Pe langa satisfactia avuta castigi si titulatura de hipster iar in orice anturaj te vei putea lauda ca tu nu esti conformist si nu iti creste o inima doar in anumite zile ale anului. Cine nu apreciaza un om care da dovada de initiativa si pe 13 august sa zicem?

- daca esti fumator, renunta la un pachet de tigari si urmand exemplul Campofrio, de banii respectivi, ia un sandvis sau ma rog, o “saorma mare cu di tate” si fa o fapta buna pentru un nevoias. In felul asta faci ceva bun si pentru sanatatea ta si stii sigur ca acel cineva care poate nu a mancat toata ziua se va bucura pe deplin, siguranta pe care nu o ai daca dai bani unui cersetor (acesta poate fi supravegheat si batut la sange daca nu isi varsa incasarile sefului la final de zi, ori poate suma data de tine se transforma in droguri/spirt sanitar pentru “parintii” sai).

- dupa o cursa cu autobuzul/troleul, da biletul folosit altui calator care tocmai se urca in vehicul, pentru un student si cativa lei sunt importanti, plus ca te scuteste de efortul de cauta un cos de gunoi :P

- fa curat prin dulapuri/debara/camara si vezi exact care sunt lucrurile de care ai nevoie si cele care doar ocupa inutil spatiu. Ciudat, de la an la an vei descoperi ca sunt multe chestii de care nu ai nevoie, dar care pareau cumva indispensabile cu ceva timp in urma :) Daca este vorba de haine care nu mai sunt la moda, iti sunt mici, au un mic defect etc, in loc sa le arunci le poti depozita in containerele special amenajate, de unde vor ajunge la cei care au cu adevarat nevoie de ele. Si celelalte lucruri pot fi folositoare pentru cineva, ca sa nu mai spunem de faptul ca astfel faci loc pentru o multime de alte chestii pe care le vei cumpara acum si cel mai probabil le vei arunca mai tarziu :)

- cumperi un joc pentru pc si primesti la pachet mai multe bonusuri, guest passes & stuff. In loc sa fi marlan si sa arunci sau sa le lasi sa putreazeasca pe undeva pana le expira valabilitatea, intra pe un forum si da-le primului doritor, ori fa un givaway. Poti face asta si cu jocuri mai vechi de care nu mai ai nevoie/timp, iar cine stie, cand vei avea nevoie de putin ajutor in mediul online, vei rasplatit cu aceeasi moneda :)

- mergi zilnic cu masina la lucru/facultate? Nu ar fi greu sa iei cu tine un vecin care munceste/invata undeva pe aceeasi ruta, aglomeratia din trafic trece mai usor cand povestesti cu cineva, mai afli una-alta si cine stie, poate castigi un vot pentru clipa in care nazuiesti sa ai putere deplina si sa candidezi pe post de presedinte. De bloc :)

- adopta o pisica/catel de pe strada/de la un adapost! Cu toate ca asta pare ceva mai complicat, e cu siguranta o solutie mult mai buna in caz ca iti doresti sa cumperi de la un pet-shop, pentru ca iesi mai ieftin, salvezi un sufletel nevinovat si nu sustii practica de a vinde animale chinuite (cine a fost intr-un mall si a vazut custile in care sunt tinute bietele animalute stie ce vorbesc), iar cel mai important, vei fi inundat de dragostea ghemuletului de blana…

Sunt multe alte lucruri marunte dar cu impact major pe care le putem face, iar fiecare fapta buna, cat de mica, contribuie la formarea unei lumi mai bune, pentru noi toti.

Despre imobiliare (2)

Dupa cum am mai spus, primul meu contact cu lumea imobiliarelor a avut loc in 2003, in timpul primului an de facultate in Cluj. Prima data am lucrat pentru un prieten din Bucuresti, care a avut atunci o idee “nebuna”, aceea de a crea un portal de imobiliare unde agentiile sa se inscrie contra unui abonament modic si sa isi posteze ofertele. Ceea ce este o practica normala in ziua de azi, cu 10 ani in urma parea de domeniul fantasticului, iar majoritatea agentiilor pe care le vizitam ori nu aveau calculator in primul si in primul rand, ori daca aveau nu exista o conexiune la internet, iar prin minune daca aveau si asa ceva, era folosit pentru downloadat muzica si mIrc :) Se mergea pe principiul romanesc “lasa ca merge si asa si e bine/nu suntem noi mai cu mot decat altii”.

Daca atat in Bucuresti cat si in “capitala Ardealului” lucrurile stateau in felul acesta, nu am fost surprinsi sa vedem ca era si mai rau in restul tarii, iar astfel ca prietenul meu antreprenor s-a orientat spre altceva, mai “lumesc” pentru acea perioada.

Au trecut 10 ani de atunci, iar acum e de neconceput ca o oferta imobiliara serioasa, fie ca este vorba de vanzare sau inchiriere, sa nu fie disponibila doritorilor si pe internet. Poze, informatii, detalii, totul este acum la dispozitia celui interesat la doar cateva click-uri distanta. Da, revolutia www a ajuns si in acest sector, doar nu suntem degeaba pe locul 6 in lume la viteza internetului. Totusi, tranzitia la mediul online nu s-a facut cu usurinta, iar multi inca nu au inteles mare lucru din acest instrument nou, ce ofera posibilitati nelimitate. Nu e de ajuns sa insiri pe un domeniu o lista de anunturi, unde vizitatorul trebuie sa scrolleze de multe ori zeci de pagini pana sa gaseasca ce cauta, nu e de ajuns sa oferi o interfata impersonala si neatragatoare doar pentru ca a fost mai ieftina/mai usor de facut etc.

Acestea fiind zise am ramas foarte placut surprins de portalul de imobiliare – imopedia.ro care a decis sa nu mai astepte inca 10 ani pana cand interactiunea cu userii sa devina norma, iar ce isi propun ei sa faca cu noul site va deveni norma. Chiar inainte de lansare Imopedia doreste o implicare mai activa a vizitatorilor, oferindu-le acestora posibilitatea sa isi faca cunoscute impresiile si ideile si chiar sa castige premii cu aceasta ocazie. Doar aruncati o privire aici: http://noul.imopedia.ro/campanie

Asta e doar inceputul, pentru ca cei de acolo au realizat alta premiera in Romania si anume o piesa compusa si interpretata de formatia Taxi, special pentru piata imobiliara si cei care au legatura cu ea :P Daca asta nu reprezinta inovatie si viziune, nu stiu ce ar mai putea fi :)

In total am lucrat vreo 3-4 ani in domeniul acesta dar am fost pus si in situatia in care am cautat pentru mine o chirie iar apoi un apartament de vanzare, iar ce am vazut pe noul portal Imopedia pot spune ca satisface necesitatile tuturor, indiferent ca e vorba de profesionisti in domeniu, sau oameni care posteaza/cauta pentru prima data o oferta pe un site de specialitate.

Accesati deci cu incredere Imopedia pentru stiri imobiliare si pentru a transmite sugestiile voastre, pentru ca rar se mai gaseste cineva care sa le ia in seama si sa isi contureze brandul pe seama acestora!

Momente perfecte in viata

Cu totii avem unele momente din viata in care ne putem aminti ca am fost cu adevarat fericiti (chiar daca nu constientizam asta in clipa respectiva) si pe care am dori sa le retraim sau sa recreem acea atmosfera pe cat posibil. Bineinteles, sunt unele lucruri comune: prima dragoste, primul sarut, reusita la un examen de admitere etc insa si momente speciale, mai putin obisnuite.
Pentru mine un astfel de moment poate fi cu usurinta una din zilele in care stateam in casa bunicilor si ma jucam pana seara tarziu la calculator. Cand eram in liceu internetul era un lux, iar viteza se masura in cateva zeci de kb/sec, nu in zeci sau chiar sute de mb ca acum. Pe langa “internet cafe-urile/salile de jocuri” de atunci, eram insa fericitul posesor al unui modem prin care ma conectam la net folosind telefonul fix si Xnet (veteranii stiu :P ). Costul era enorm in timpul zilei, asa ca trebuia sa astept ora 22:00, cand se aplica tariful de noapte al Romtelecom, valabil pana dimineata la 7.

Dupa cum am spus, viteza era jalnica, insa mai incropeam un BroodWar sau un Majesty din cand in cand cu un amic, restul timpului fiind rezervat pentru download de muzica, joculete, poze, navigare, Mirc & stuff. Au fost si jocuri pe care le-am butonat pana tarziu in noapte, avand alaturi un pahar de lapte cu cacao sau o sticla de apa minerala. Auzeam cateodata greierii din gradina, in timp ce imi mutam diviziile in Panzer General, ma aparam de sau controlam hoardele de zerglingi in Starcraft, ori salvam omenirea de orci folosind armament modern in Spellcross. La ora actuala poti cumpara/downloada in cateva secunde orice nou titlu aparut pe piata, insa multe sunt doar un festin de culoare si explozii, fara “sufletul” pe care il aveau jocurile de prin 2000. Nu aveam nevoie de grafica ametitoare, efecte spectaculoase care au costat zeci de milioane sau achievment-uri online, nu ma mai ridica nimeni de la pc cand incepeam o campanie de Heroes 3, o misiune in Incubation sau un NFS 2/3 :) Clipe in care nu aveam griji, nu aveam rate, nu aveam taxe de platit, nu trebuia sa ma gandesc mereu ce masuri sa iau pentru ca firma mea sa supravietuiasca crizei economice si cate si mai cate…

Momentul perfect de atunci, care insa la fel ca altele ce urmeau sa vina, era eclipsat de alte nazuinte, framantari de moment dar in esenta tot felul de nimicuri. Ciudat cum nu invatam niciodata din lucrurile astea si suntem etern nemultumiti. Cine stie, poate peste 10 ani cand imi voi aminti de perioada aceasta, poate si momentul acesta, in care scriu liber pe blogurile mele va fi un moment perfect :)

adi & cats

Clanul pisicesc (1): Inceputurile

Mereu am iubit animalele, in special pisicile, dar din pacate nu am avut voie sa cresc una in casa, asa ca a trebuit sa ma multumesc cu cate o pisicuta crescuta pe langa casa bunicilor (care locuiesc tot la oras ce-i drept). Misu & Mitzi:

b08

b58

Ei bine, lucrurile s-au schimbat odata ce m-am stabilit in Cluj, mai ales ca si logodnica mea era mare iubitoare de animalute. Cu toate ca ea prefera rasa canina, am hotarat sa ingrijim o pisicuta de vreo 2 luni care se aciuase in curtea firmei Amprenta, unde isi avea sediul si ziarul unde ea lucra atunci. Asa ca intr-o zi Mirela s-a intors cu autobuzul ducand in brate un ghemotoc puricos pe care l-am numit Tigri. Aici e prima ei zi la noi, cand habar nu aveam de ce are nevoie o pisicuta:

DSC00041

Evident, am invat pe parcurs, iar dupa mai multe drumuri la veterinar si mult mai multe pliculete de mancare, Tigri a devenit o adevarata domnisoara, cu blana stralucitoare si o personalitate puternica. Miri ma informa periodic ca a mai depistat cate o alta pisicuta homeless pe care sa o putem adopta, insa raspunsul meu era acelasi: “Dar avem o pisica, nu mai putem lua alta!”

A trecut un an de la sosirea Tigrutei in viata noastra, era ultima noapte in care am lucrat pe taxi (inainte sa-mi vand firma -Atlasmart- cu cele 3 taxiuri) si stateam cu ceilalti soferi la o cafea in fata unui non-stop, depanand amintiri, cand din tufisuri a iesit un pisic negru, micut, care mieuna insistent. Era foarte amarat, s-a apropiat de noi pentru cateva clipe, iar apoi s-a dus printre celelalte masini parcate. Mi-a fost frica sa nu fie calcat daca cineva ar fi plecat, asa ca m-am dus dupa el, l-am ridicat si l-am pus inapoi in tufisurile de unde venise. Nici nu m-am intors bine la colegi ca pisicutul m-a urmarit si s-a agatat de mine, urcand cu determinare pana pe pieptul meu si mieunand in tot timpul asta. Da, eu cel care ziceam mereu ca mai aveam o pisica acasa si nu as mai fi vrut sa aduc inca una am fost invins de privirea motanelului care “plangea” agatat de puloverul meu…

L-am adus deci acasa la 3 dimineata, iar cand am ajuns l-am inmanat iubitei zicandu-i numele pisicutului, inventat pe loc: “El este Nero!” Peste cateva ore a facut prima lui vizita la veterinar, unde am aflat ca era foarte bolnav si fara tratament ar fi murit in cateva zile, fiind necesare perfuzii si injectii timp de o saptamana, plus alte tratamente dupa aceea:

DSC07122

Evident, s-a inzdravenit si el, iar poate pentru prima data in viata lui a putut manca cat vroia, chiar daca Tigri a fost extrem de nemultumita de sosirea sa. Trecand peste perioada de acomodare, in care s-au marait, hasait, scuipat, palmuit, ne-am inteles apoi bine cu totii. Eu, Tigri si Nero (caricatura din 2009):

adi & cats

Povestea Clanului Pisicesc de abia acum incepe!