Arhiva etichetelor: Biblie

Femeia crestina sau oaia ce se inchina la lup

Faptul ca in secolul 21, in era in care accesul la informatie este atat de facil, mai exista oameni care cred in ingerasi, dracusori, zei care au creat barbati din… pamant si femei din coaste este cat se poate de trist. Ca in tara mea, Romania, credinta in aceste plasmuiri ale mintilor unor oameni nestiutori ce incercau sa-si explice lumea joaca un rol major in viata multora, intr-o masura covarsitor mai mare ca in restul tarilor civilizate, este si mai trist. Ca printre acesti credinciosi, care nu se dau in laturi de la atacuri, fie ele si verbale, insa de cea mai joasa speta la adresa celor care nu impartasesc aceeasi iluzie cu ei, se numara si femei, este chiar de plans. Este un caz similar cu al sindromului Stockholm, caci religiile, in speciale cele avramice, plaseaza femeia pe o scara ceva mai ridicata ca o… vita. Este ca si cum am vedea evrei sustinand o miscare neo-nazista, afro-americani alaturandu-se KuKluxKlan-ului ori politicieni care sa sustina impozitarea Bisericii, care, nu-i asa, NU face afaceri…

Praying Woman

Dar cum asa, nu este adevarat, doamne-doamne ne iubeste, sunt doar minciuni ale ateilor, o manipulare a ocultei sioniste mondiale si a reptilienilor, ce vor sa distruga neamul acesta daco-sfant, bla, bla bla… Asa sa fie? Sa vedem…

Evident, cea mai buna sursa pentru a-mi sustine afirmatiile este chiar Biblia, carte care, la fel ca aproape toti cei care se dau ortodocsi „cu cruce-n frunte”, nici femeia ce se declara crestina nu a citit-o, ori daca a facut-o a sarit randurile, in acelasi mod in care sare cu telecomanda printre telenovele. Ca sa citam niste „clasici” in viata, „pentru inceput o sa incep cu inceputul”:

Geneza:

Domnul Dumnezeu a zis: „Nu este bine ca omul să fie singur; am să-i fac un ajutor potrivit pentru el.”
Domnul Dumnezeu a făcut din pământ toate fiarele câmpului şi toate păsările cerului; şi le-a adus la om, ca să vadă cum are să le numească; şi orice nume pe care-l dădea omul fiecărei vieţuitoare, acela-i era numele.
Şi omul a pus nume tuturor vitelor, păsărilor cerului şi tuturor fiarelor câmpului; dar pentru om nu s-a găsit niciun ajutor care să i se potrivească.
Atunci Domnul Dumnezeu a trimis un somn adânc peste om, şi omul a adormit; Domnul Dumnezeu a luat una din coastele lui şi a închis carnea la locul ei.
Din coasta pe care o luase din om, Domnul Dumnezeu a făcut o femeie şi a adus-o la om.
Şi omul a zis: „Iată în sfârşit aceea care este os din oasele mele şi carne din carnea mea! Ea se va numi „femeie”, pentru că a fost luată din om.”

Astfel, in toata intelepciunea lui, dumnezeu il creeaza pe Adam dupa „chipul si asemanarea sa”, dotat cu penis si toate cele sa intelegem, insa inconjurat doar de… animale. Asadar, apare femeia, pentru ca barbatul sa nu fie lasat singur cu caprele (si cu un numar impar de coaste), aceasta fiind definita ca „ajutor”, nicidecum egal al acestuia. Intaietatea barbatului in aceasta explicatie puerila privind originea vietii si a omului nu este doar intamplatoare, ci este definitorie pentru locul femeii in societate pe vremea cand s-au scris aceste povestioare.

Continuarea

Despre post, crestini si fatarnicie

Ca tot ne aflam in Postul Pastelui, atat de popular printre „oitele domnului”, mi-am amintit de un articol excelent pe care l-am citit anul trecut si care ramane valabil indiferent de perioada in care se tine acest post:

http://anti-teism.blogspot.ro/2013/04/postul-in-post-o-preocupare-slaba.html

Subscriu la argumentele anti-post prezentate, iar cel moral imi pare cel mai elocvent. Cu totii cunoastem oameni care se impauneaza cu postul tinut de ei, pe care il afiseaza ca o emblema a… superioritatii!? fata de ceilalti, „pacatosii” care se „spurca” mancand carne si alte chestii care nu ar fi pe placul lui doamne-doamne. Cu aceeasi ignoranta si/sau ipocrizie tipica religiosilor, acesti indivizi uita ca acelasi zeu a decretat ca animalele cu copita despicata sunt la fel de spurcate, TOT TIMPUL, iar porcul este si el un astfel de animal necurat:

” Porcul are copita despicata si despartita in doua, dar nu rumega; acesta este necurat pentru voi.” – dumniezau –

Da, este vorba de Ghita, care este consumat pana la ultima sunca de acesti crestini care s-au infometat in post. Asta dupa ce i-au taiat gatul si s-au cinstit cu tuica/Mona/lichid de parbriz in jurul cadavrului acestuia…

Ca sa nu mai spunem ce grozavii se intampla in alte cazuri:

Se pare ca aceasta fiinta atotputernica, care poate crea lumi si viata dupa bunul plac, considera ca si alte vietati sunt la fel de spurcate: iepurele (de casa si de camp are grija tatuca din cer sa precizeze), camila, corbul, soimul, lebada (frati rrrrromi, aveti grija ce mancati prin Viena) vietatile din apa fara solzi sau pene :P, insectele, cu exceptia lacustelor (cred ca intra si greierii aici daca aveti pofte), melcii (asta e un lucru bun, cand eram mic ma jucam mult cu aceste vietati iar odata chiar am pocnit pe cineva care calcase un melc) si altele.

Aaa, aia s-ar aplica doar pentru evrei si/sau in Vechiul Testament? Pai daca urmam logica asta deficitara acesti crestini ar trebui sa elimine multe alte obiceiuri si sa punem sub semnul intrebarii chiar povestile despre creatia lumii, primii oameni si asa mai departe, insa ca de obicei, acestia prefera sa inchida ochii si sa se incoloneze in spatele majoritatii, fara sa-si complice existenta cu prea multe intrebari. Pana una-alta, cert este ca postul si perioadele acestuia nu sunt reglementate nicaieri in cartea „sfanta”, insa interdictia de a papa unele animale ESTE!

Unde exista cerere exista si oferta, iar obiceiurile alimentare ale acestor oameni superficiali sunt speculate de comercianti, care vand astfel tot felul de produse „de post”, care de foarte multe ori sunt si mai scumpe si mai nocive pentru sanatate: http://www.stiri.com.ro/stire-63708/cat-de-nocive-sunt-pateurile-si-mezelurile-de-post-si-care-sunt-alternativele-sanatoase.html#.Ux2oA_mSyHk

Nu stiu altii ce fac, dar eu cu siguranta ma voi delecta in perioada asta cu niste fripturi la gratar, bine prajite de focul iadului care imi este rezervat 🙂

tailgating-steak

 

 

 

 

 

 

Curcubeul si dumnezeu

Probabil toata lumea cunoaste povestea potopului biblic, cu Noe & Co care au fost singurii avertizati de dumniezau despre iminenta unei catastrofe planetare, anume un potop care urma sa condamne la o moarte sigura (si cruda as putea adauga eu) prin inec toata populatia globului impreuna cu animalele aferente 🙂 Oare ce zeu plin de bunatate si compasiune ar decide sa isi omoare in asemenea mod creatia, care se pare ca avea vina de a fi devenit „rea”. Notiunea acestui zeu despre pacat e foarte variata, insa oricat de „rai” ar fi fost oamenii, e greu de crezut ca ar fi meritat TOTI o asemenea soarta, ca sa nu mai vorbim de populatiile Americilor sau din alte teritorii neexplorate la acea vreme, care nu primisera instructiuni despre ce ar trebui sa faca pentru a fi buni si placuti in ochii lui doamne-doamne… Explicatia simpla e ca autorii bibliei nu cunosteau pe atunci cat de mare si de… rotund este Pamantul, asa ca le-a fost mai greu sa scrie despre ceea ce nu stiau. Cum de altfel cartea „sfanta si plina de intelepciune divina” nu pomeneste nimic despre ceea ce era necunoscut oamenilor acelor vremuri (alte planete, descoperiri moderne, atom, celule etc).

Revenind la subiect, iata ce spune biblia in Facerea, cap 9:

Și închei acest legământ cu voi, că nu voi mai pierde tot trupul cu apele potopului și nu va mai fi potop, ca să pustiiască pământul”.
Apoi a mai zis iarăși Domnul Dumnezeu către Noe: „Iată, ca semn al legământului, pe care-l închei cu voi și eu tot sufletul viu ce este cu voi din neam în neam și de-a pururi,
Pun curcubeul Meu în nori, ca să fie semn al legământului dintre Mine și pământ.
Când voi aduce nori deasupra pământului, se va arăta curcubeul Meu în nori,
Și-Mi voi aduce aminte de legământul Meu, pe care l-am încheiat cu voi și cu tot sufletul viu și cu tot trupul, și nu va mai fi apa potop, spre pierzarea a toată făptura.
Va fi deci curcubeul Meu în nori și-l voi vedea, și-Mi voi aduce aminte de legământul veșnic dintre Mine și pământ și tot sufletul viu din tot trupul ce este pe pământ!”
Și iarăși a zis Dumnezeu către Noe: „Acesta este semnul legământului, pe care Eu l-am încheiat între Mine și tot trupul care este pe pământ”.

arch-of-noah1

Continuarea